06 aprilie 2013
Către
ADEPLAST, TIMKEN, UPETROM, DIADVOX, CONSILIUL JUDEȚEAN PRAHOVA, TRIBUNALUL PRAHOVA,
SPITALUL JUDEȚEAN PLOIEȘTI, SPITALUL DE PEDIATRIE PLOIEȘTI, SPITALUL CFR PLOIEȘTI, SPITALUL MUNICIPAL PLOIEȘTI, UNIVERSITATEA DE PETROL ȘI GAZE, LICEUL PEDAGOGIC PLOIEȘTI
Subsemnații O PARTE DIN
RAI și RECOLAMP dorim să atragem atenția asupra Recensământului Becurilor Arse
din Romania, adică îndemnul clar pentru reciclarea becurilor, neoanelor și
corpurilor de iluminat arse.
Vrem să vă facem
cunoscut faptul că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea
ce priveste gestionarea deșeurilor.
Haideți să
conștientizăm cu toții că reciclând aceste produse vom diminua deșeurile
periculoase, deoarece becurile și neoanele conțin mercur și alte metale grele,
iar în ceea ce privește corpurile de iluminat, ele conțin în principal plastic
și metal ce pot fi recuperate și refolosite, protejând în acest fel resursele
naturale.
Un bec, două, trei sau
10, chiar 100 la un loc, nu sunt periculoase pentru om, mediu, apa sau animale,
dar când vorbim de sute de mii, milioane de unități care ajung în pământ,
lucrurile iau altă întorsătură.
Orice magazin poate
solicita containere, le va primi gratuit, dar cu obligația gestionării fluxului
intern de deșeuri, de la cumpărători, iar preluarea deșeurilor se va face tot
gratuit, ca și în cazul companiilor.
STUDIU DE CAZ (sursa: Business Cover)
Un studiu Daedalus
Millward Brown realizat la solicitarea asociaţiilor Ecotic şi Recolamp relevă
faptul că aproximativ o treime dintre locuitorii marilor oraşe deţin
echipamente electrice şi electronice defecte (DEEE), iar un sfert dintre ei
păstrează acasă becuri arse.
De ce se întâmplă
minunea? Pentru că suntem săraci şi pentru că suntem urmaşii celor care îşi
reparau hârburile în parcare, dar, şi nu în ultimul rând, pentru că punctele de
colectare sunt foarte puţine.
„Studiul şi-a propus să
analizeze în detaliu gradul de informare şi modalităţile prin care populaţia se
debarasează de DEEE-uri şi sursele de iluminat. O mare parte din oameni nu sunt
încă conştienţi de impactul negativ al unei gestionări necorespunzătoare a
acestor tipuri de deşeuri asupra sănătăţii şi mediului”, spune Valentin
Negoiţă, preşedintele Asociaţiei Ecotic.
De fapt, iată lista
oficială de motive:
• intenţia de a le
repara (27%)
• nu ştiu ce ar putea
face cu acestea după scoaterea din uz (25%)
• nu au avut timp să se
ocupe de ele (21%)
• nu există facilităţi
de debarasare în zona în care locuiesc (11%).
De altfel, 65% dintre
orăşeni nu au cunoştinţe despre existenţa punctelor de colectare selectivă a
DEEE-urilor , iar 53% cred că autorităţile sunt responsabile de selectare. În
fine, un sfert din populaţie consideră că firmele specializate ar trebui să
contribuie la dezvoltarea infrastructurii de colectare selectivă a DEEE-urilor
şi 20% cred că această sarcină revine companiilor.
De ce se mai practică
şi colectarea selectivă?
• protecţia mediului
(27%),
• eliberarea de spaţiu
în gospodărie (21%)
• existenţa unor puncte
de colectare în proximitate (14%)
• reduceri de preţ la
achiziţionarea unor noi produse (13%).
CE SE GĂSEŞTE PRIN CASE
Din punct de vedere al
dotărilor, majoritatea gospodăriilor din mediul urban sunt dotate cu aparate
electrice şi electronice, precum frigider (98,8%), maşină de spălat (96,8%),
televizor (98.8%), aspirator (93%), computer sau laptop (77%) sau becuri
economice (70%).
În ceea ce priveşte
durata de la achiziţia bunurilor menţionate anterior, majoritatea produselor
sunt în gospodariile din mediul urban în medie de 4 ani. Excepţie fac însă
aerul condiţionat (3,2 ani), laptopul (2,66 ani), corpurile de iluminat cu led
(2,50 ani), dar şi becurile economice (2,29 ani).
La nivelul colectarii
selective, indiferent de tipurile de deşeuri, peste 60% colectează selectiv
anumite produse, în timp ce 40% nu sunt preocupaţi de această activitate ca
urmare a lipsei infrastructurii în proximitate (aproximativ 60%) sau din
comoditate (aproximativ 30%).
„Ştim acum ca 70%
dintre gospodarii deţin cel putin un bec economic, în timp ce 25% dintre
gospodarii deţin un bec economic ars. Aşteptăm aceste deşeuri în „Colţurile
verzi” sau, acolo unde există, în punctele de colectare municipale. Sau, daca
este mai comod, la magazinele care vând becuri şi tuburi fluorescente. Cel mai
important este ca aceste deşeuri să nu ajungă la gunoi. Ele conţin substanţe
care nu au ce cauta acolo”, arată Raul Pop, Directorul General al Recolamp.
Studiul a fost efectuat
pe un eşantion de 800 de respondenţi cu vârsta cuprinsă între 25 şi 55 de ani,
care provin din mediul urban.
Aşteptăm cu nerăbdare
răspunsul dumneavoastră!
Răspunsul de la RECOLAMP ...
PS – Daca tot nu ti-am scris la timp, macar ti-am trimis un e-mail lung acum.
Răspunsul de la RECOLAMP ...
Buna, Iuliana!
Numele
meu este Roxana Sunica si sunt Directorul de Marketing al Asociatiei
Recolamp. De la mine asteptai acest e-mail, care, recunosc, vine cu
foarte mare intarziere, motiv pentru care vreau in primul rand sa imi
cer scuze!
Adevarul
este ca noi suntem o organzatie foarte mica, daca vorbim de numarul de
angajati (mai exact, 5!), dar trebuie sa acoperim ca si gestiune de
deseuri intreaga tara, iar uneori suntem foarte aglomerati cu o multime
de situatii care apar peste noapte si trebuie rezolvate in cel mai scurt
timp posibil. Asadar, in toate perioada aceasta in care nu am reusit sa
iti raspund la postarea ta, participanta in campanie, crede-ma ca am avut motive absolut obiective, care m-au impiedicat sa o fac…
Asadar, in speranta ca ai inteles situatia si mi-ai acceptat scuzele, sa revenim la motivul e-mail-ului meu!
In
primul rand, iti multumim pentru implicarea ta in campania
„Recensamantul becurilor arse din Romania!” si te asiguram ca efortul
depus de tine chiar conteaza!
Apoi, in fisierul atasat gasesti in dreptul fiecarei companii semnalate de tine, un comentariu.
Legenda:
- nu avem protocol cu o locatie cu acest nume
– inseamna ca in aplicatia noastra nu au fost salvati cu numele
semnalat de tine. In proportie de 99% nu avem protocol cu ei, dar e
posibil sa aiba o alta denumire, din punct de vedere juridic, si atunci
sa fie deja colaboratori de ai nostri.
In
cazul acestor locatii, daca te decizi sa-i contactezi si au nevoie de
persoana de contact de la noi pentru lamuriri suplimentare, il pot
contacta direct pe colegul meu, Alex Zamfir – alex.zamfir@recolamp.ro.
De asemenea, chiar daca tu nu reusesti sa ii contactezi in aceasta
campanie, o lista cu datele de contact ale unor persoane relevante
(Director General/ Responsabil de Mediu) de la ei, trimise catre mine la
final de campanie, ne vor ajuta pe noi sa fim tot mai aproape de scopul
final concret al acestei campanii – contracte cu noi generatori de
deseuri relevanti.
Nu
uita! Aspectul – locatii relevante (peste 1000 de metri patrati/ peste
1000 de becuri in functiune/ capacitatea de a genera 20 de kg de deseuri
pe an) este foarte important! Noi suntem o mana de oameni si trebuie sa
fim cat mai eficienti posibil. Astfel, pornim de la mare la mic si ne
asiguram ca luam cantitatile insemnate de deseuri si apoi, pe cele mai
mici.
- locatii cu potential sau locatii care dau multe deseuri
– inseamna ca aceste locatii sunt de mare interes pentru noi. Cei care
dau deja deseuri, merita aprecierea noastra, iar cei care inca nu, ne
dorim sa colaboram cu ei, cat mai curand.
Iti multumesc frumos inca o data pentru implicare si intelegere!
Cu prietenie,
Roxana